Cele mai întalnite complicații ale pacienților stomizați

Ce este o stomă?
Andreea, manager de Relatii Clienti
[mashshare]

În primele zile după operație pacientul stomizat este monitorizat de către medic sau asistenta medicală. Prima protezare a stomei are loc în blocul operator, pacientul asistănd la modul de schimbare a sistemului stomic, urmând ulterior să se implice activ în schimbarea acestuia.

Pacientul cu stomă va acorda mai multă atenție pielii din jurul stomei pentru a preveni apariția de complicații. Informațiile de bază legate de îngrijirea stomei și schimbarea dispozitivului vor fi oferite de personalul medical specializat pacientului sau aparținătorilor.

Cum recunoaștem o piele sănătoasă?

Indiferent de culoarea pielii, pielea din jurul stomei trebuie să aibă aceeași culoare cu restul pielii de pe abdomen.

Nu trebuie să existe diferențe sau deteriorări ale epidermei.

Este recomandat ca pacientul sau asistenta medicală să verifice pielea din jurul stomei, pentru a se asigura că a urmat corect pașii de aplicare a sistemului stomic sau are nevoie de ajustări.

Pacientul stomizat poate întâmpina diverse complicații de ordin chirugical în funcție de:

– localizarea stomei;
– tehnica operatorie;
– tipul de stomă.

Recomandam pacientului stomizat să verifice periodic zona din jurul stomei și în caz că observă schimbări majore sau are dureri să ia legatura cu personalul medical.

Vă prezentăm mai jos cele mai întâlnite complicații precoce:

1. HEMORAGIA– survine la nivelul tranşei de sutură.

Cauze: hemostaza insuficientă, supradozare de anticoagulante, boli hematologice.

Consecinţe: sânge în sacul colector, hematom parietal, tulb.clinice şi biologice determinate de pierderile sanguine.

Intervenţii: hemostaza locală, corectarea tratamentului anticoagulant.

2. NECROZA PARŢIALĂ SAU TOTALĂ
Cauze: orificiul parietal de exteriorizare a stomei prea strâmt,tracţiunea baghetei, vascularizaţie proastă, mezou prea scurt.

Consecinţe: stoma cianotică sau neagră, stenoza secundară.

Intervenţii: monitorizare frecventă, observare cu o sursă de lumină, ciupirea mucoasei cu o pensă pt a verifica dacă sângerează –manevra nedureroasă, reconstrucţia chirurgicală.

3. DEZINSERŢIA

Cauze: fixarea în tensiune a intestinului

Consecinţe: (depind de gradul de retracţie), retracţie în ţes. cel. subcutan, infecţii parietale, dezinserţie sub planul musculo-aponevrotic, peritonită stercorală, apareiaj dificil, stenoza secundară

Intervenţii: monitorizare frecventă, apareiaj convex, reconstrucţie chirurgicală

4. EVISCERAŢIA

Cauze: orificiul parietal de exteriorizare prea larg, fixare muco-cutanată defectuoasă, efort intens.

Consecinţe: risc de necroză a anselor exteriorizate prea larg, infecţii.

Intervenţii: reconstrucţie chirurgicală de urgenţă.

5. ABCESUL ŞI FISTULA

Cauze: abces parietal sau fistulă entero-cutanată determinată de perforarea punctelor de fixare.

Consecinţe: durere, risc de contaminare peritoneală.

Intervenţii: îngrijiri locale cu apareiaj adaptat, reconstrucţie chirurgicală, evacuarea abcesului, protezarea largă care include stoma şi drenajul abcesului, utilizarea de saci colectori cu fereastră de vizitare în vederea pansării.

Call Now Button